De dimineata se-ntind
maduvele frunzelor
E-atat de cald...
caci mâţele dorm tolanite
pe brate de şoareci.
E zapuşeala...
Ochii si mâna implora paharul
sa vina singur la gura.
Calcam pe jar
caci vara-gospodina
ne-a pus pe toti la fiert
si-a tras cortina!
Dar eu...ma bucur cel mai mult,
ca in sfarsit,
sub arsita cea mare
tu te topesti
cand ma zaresti
mergand pe-alee linistit.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ce frumos si trist...
RăspundețiȘtergere